(Scrisa in urma cu 2 ani...o postez pentru ca azi simt la fel)

Sunt blocata. M`am blocat de vreo doi ani incoace. Nu stiu cum sa ies. Mi s`a spus ca imi plang de mila. Dar eu? Eu cui sa spun durerea mea? Eu cui sa spun ce gandesc s ce simt? Cui sa spun despre durerea asta ce o am in suflet si de gandurile care imi invadeaza mintea? Cui sa spun de indiferenta ta fata de mine? Cui as putea spune  ca tu pastrezi lucruri de la o anume ea, si razi de mine pe seama asta? Eu cum sa mai zambesc? Cum sa fiu fericta, cand nu te obosesti macar sa ma intrebi ce fac. Stiu..nu as avea prea multe sa iti zic, toata zilele mele sunt la fel, si ti`as irosi timpul cu raspunsul meu.
M`am blocat si nu stiu cum sa merg mai departe. Plang, dar nu imi plang de mila.
Plang pentru ca am facut alegeri gresite in viata, si acum as fi putut zambi cu inima libera, si fericita.
Plang pentru ca atunci cand am pus in balanta ce aveam de ales, am cantarit gresit lucrurile.
Am ales ce nu trebuia... dar de ce?
Am pierdut ,,, am lasat in urma tot la ce am visat pana acum. Si cel mai mare vis al meu, si scopul meu in viata a fost sa imi gasesc fericirea.
Imi aduc aminte ca tot timpul obisnuam sa scriu ca imi voi implini menirea. Si am fost atat de aproape.
Oare nu destul??
OARE UNDE AM GRESIT?