e frig. stau afara, pentru ca in casa nu imi mai gasesc locul. si nu imi incap gandurile. ma sufoc.
peste tot e un aer imbibat cu tristete. nu mai suport. ce ar trebui sa fac iubitu? ma uit la cer... si imi aduc aminte cand mi`ai spus odata ca stam amandoi sub acelasi cer, doar ca me desparte intreg pamantul. vedem aceiasi luna in fiecare seara, si ne incalzeste acelasi soare in fiecare zi.
de ce toate astea vor sa ne desparta? nu mai suport.
stii... ma gandeam azi sa te parasesc pentru totdeauna. sa plec. pur si simplu. sa las tot aici. am ajuns sa ma simt atat de singura. ma crezi ca nu mai am pe nimeni? nimeni..... ma sufoc. de ce Doamne`i asa de greu? de ce sa traiesc fara el?
ma gandesc tot mai des sa plec. dar tot ce imi lipseste e curajul. nu pot. de ce nu pot renunta la tine? oare nu mi`au ajuns acesti aproape trei ani de lacrimi... durere infinita?
dar totusi mi`e frica, pentru ca stiu ca acolo voi fi fara tine. cum sa plec? cand nici macar nu mai am putere sa plang? nu pot! si am motive... dar nu...nu mai pot.
ohh iubitule, azi a fost o zi asa de grea. sufletul meu e asa pustiu. nimic nu ma mai consoleaza. nimic nu mai poate umple golul din mine. tu esti tot.... nu stiu daca ar trebui sa ma limitez doar la atat. dar tu esti universul meu. pentru tine traiesc.
offffffffff suna ciudat!de ce nu pot inchide ochii si sa plec?
locul meu nu mai e aici! tu ai plecat... eu de ce sa mai stau?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
aici sunt asternute,,ganduri,sentimente, lectii de viatza.